2 decembrie 2010

Lupta pentru mantuire-Sfantul Ioan Gura de Aur

   "Fratii mei, nu exista oameni mai fericiti decat cei care mostenesc Imparatia cerurilor. Si nu exista oameni mai nefericiti decat cei care o pierd.  Daca cel care este surghiunit de pe pamantul tarii sale are parte de compasiunea tuturor, iar cel care pierde mostenirea pamanteasca este considerat vrednic de mila de toti, cu  cat mai amar ar trebui sa plangem pentru cel care este  alungat din tara cereasca, pentru cel care pierde bunatatile nestricacioase ale Raiului, pentru cel care se duce in gheena fara sfarsit.  Cu adevarat, nu exista om mai vrednic de plans decat acesta. Nu numai din cauza ca va fi dat iadului pentru totdeauna, dar mai ales pentru ca va fi dat iadului fiindca asa a voit el.  Din nenorocire, astazi necredinta este stapana pretutindeni, fiind mai mare decat pe vremea lui Iisus in Ierusalim.  Cu totii suntem vrednici de plans, pentru ca am cazut din fericire, din bucurie, din slava, din stralucire, din bunatate, sau asa cum spune Apostolul Pavel, din cele ce ochiul n-a vazut si urechea n-a auzit, si la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gatit Dumnezeu celor ce-l iubesc pe El (1 Cor.2,9).  Dumnezeu ne-a creat din nimic, ne-a asezat in Paradis, ne-a invrednicit sa comunicam cu El si ne-a fagaduit o viata fericita, cu toate ca noi nu I-am dat nimic in schimb. Asadar, ce nu va darui celor care cu buna stiinta se nevoiesc si se jertfesc la tot pasul pentru numele Sau?  L-a dat la moarte pe singurul Sau Fiu pentru mantuirea noastra, chiar daca noi eram vrasmasii Sai.  Atunci ce nu va face pentru noi daca Ii vom fi prieteni ?  Dar in mod straniu, in vreme ce El cauta in orice chip sa ne castige prietenia, noi nu ne ingrijim cu ravna sa o dobandim.  In vreme ce El ne cheama sa mostenim bunatatile Sale, noi suntem lenesi si indiferenti .
  Sa raspundem,fratii mei, la chemarea lui Dumnezeu, ca sa ne bucuram de roadele iubirii Sale. In ce fel? El insusi ne spune:  Voi sunteti prietenii Mei, daca faceti ceea ce va poruncesc (Ioan 15,14).  O,Doamne!  Pe noi, neinsemnatii, neputinciosii si pacatosii ne numesti prietenii Tai?  Tu, care esti mare, atotputernic si Dumnezeu fara de pacat Creatorul si Domnul universului? Ce nu se cade,deci sa facem si sa induram pentru Dumnezeu, daca de multe ori, pentru prietenia omeneasca, ne punem viata in primejdie ?"


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu